­čĹë PHP Ôם equaltozero.ro
­čĹë PHP Ôם equaltozero.ro - Agentie site-uri WEB si aplicatii WEB.
(last modified iunie 22, 2023)
de

PHP

PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba englez─â ╚Öi este un acronim recursiv : Php: Hypertext Preprocessor. Folosit ini╚Ťial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scar─â larg─â ├«n dezvoltarea paginilor ╚Öi aplica╚Ťiilor web. Se folose╚Öte ├«n principal ├«nglobat ├«n codul HTML, dar ├«ncep├ónd de la versiunea 4.3.0 se poate folosi ╚Öi ├«n mod ÔÇ×linie de comand─âÔÇŁ (CLI), permi╚Ť├ónd crearea de aplica╚Ťii independente. Este unul din cele mai importante limbaje de programare web[7] open-source ╚Öi server-side, exist├ónd versiuni disponibile pentru majoritatea web serverelor ╚Öi pentru toate sistemele de operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de site-uri web ╚Öi pe 1 milion de servere web[8]. Este disponibil sub Licenß╣şa PHP ß╣úi Free Software Foundation ├«l consider─â a fi un software liber.

Ini╚Ťial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul s─âu, Rasmus Lerdorf. Odat─â cu cre╚Öterea num─ârului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluat─â de o nou─â entitate, numit─â The PHP Group (Grupul PHP).

Istoric

PHP ├«nsemna ini╚Ťial Personal Home Page.[9] PHP a fost ├«nceput ├«n 1994 ca o extensie a limbajului server-side Perl, ╚Öi apoi ca o serie de CGI-uri compilate de c─âtre Rasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae ╚Öi pentru a urm─âri num─ârul de vizitatori ai unui site. Apoi a evoluat ├«n PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a ├«nceput s─â ia amploare dup─â ce Zeev Suraski ╚Öi Andi Gutmans, de la Technion au lansat o nou─â versiune a interpretorului PHP ├«n vara anului 1998, aceast─â versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat ╚Öi numele ├«n acronimul recursiv de acum, p├ón─â atunci PHP fiind cunoscut ca Personal Home Page Tools. Apoi Suraski ╚Öi Gutmans au rescris baza limbajului, produc├ónd astfel ╚Öi Zend Engine ├«n 1999. ├Än mai 2000 a fost lansat PHP 4.0, av├ónd la baz─â Zend Engine 1.0.

PHP 5

Pe 13 iulie 2004 a fost lansat PHP 5, cu Zend Engine II, ce a adus ╚Öi o orientare obiect mai pronun╚Ťat─â ╚Öi suport├ónd mai multe caracteristici ale acestui tip de programare.

PHP 5 aduce mai multe nout─â╚Ťi fa╚Ť─â de versiunea 4:

  • Suport ├«mbun─ât─â╚Ťit pentru OOP
  • Introduce extensia PDO – PHP Data Objects, care define╚Öte o modalitate facil─â ╚Öi consistent─â de accesare a diferitelor baze de date
  • ├Ämbun─ât─â╚Ťiri de performan╚Ť─â
  • Suport ├«mbun─ât─â╚Ťit pentru MySQL ╚Öi MSSQL
  • Suport nativ pentru SQLite
  • Suport SOAP integrat
  • Iteratori pentru date
  • Controlul erorilor prin tratarea de excep╚Ťii

La sf├ór╚Öitul lui 2007 doar versiunea 5.x mai era ├«ntre╚Ťinut─â, deoarece ├«n data de 13 iulie 2007 (exact la 3 ani dup─â lansarea PHP5), PHP Group a anun╚Ťat c─â PHP4 va fi scos din uz pe 31 decembrie 2007, de╚Öi prognozeaz─â c─â anumite upgrade-uri de securitate se vor oferi p├ón─â pe 8 august 2008.[10]. Dezvoltarea la PHP 6 ├«ncepuse deja ├«n decembrie 2007 ╚Öi urmeaz─â s─â fie oferit odat─â cu scoaterea din uz a PHP4.

PHP 6[11] are urm─âtoarea agend─â de ├«mbun─ât─â╚Ťiri ╚Öi modific─âri:

PHP 6

  • ├«mbun─ât─â╚Ťirea suportului pentru Unicode
  • retragerea definitiv─â a unor func╚Ťii ca register_globals ╚Öi magic_quotes, ╚Öi a variabilelor tip $HTTP_*_VARS
  • var va fi un alias pentru public, ╚Öi folosirea lui va ridica o aten╚Ťionare E_STRICT.
  • suport pentru int pe 64 bi╚Ťi.
  • taguri tip ASP sunt retrase definitiv.
  • XMLReader, XMLWriter, Fileinfo vor face parte din distribu╚Ťia principal─â
  • urm─âtoarele pachete au fost scoase din distribu╚Ťia principal─â: Freetype1, GD1, mime_magic
  • func╚Ťia ereg() nu mai este disponibil─â
  • instan╚Ťierea obiectelor prin referin╚Ť─â (& new Obiect()) genereaz─â o eroare E_STRICT.
  • erorile tip E_STRICT sunt incluse ├«n E_ALL.
  • ad─âugarea instruc╚Ťiunii goto permite salturi la un alt bloc de comenzi.
  • namespaceimport, ╚Öi goto devin cuvinte rezervate.
  • accesarea caracterelor ├«ntr-un ╚Öir (string) se face prin operatorul []. {} se scoate din uz ( ex: $str[42] func╚Ťioneaz─â, $str{42} nu func╚Ťioneaz─â)
  • constantele FILE_BINARY ╚Öi FILE_TEXT devin disponibile pentru folosirea ├«n func╚Ťii de citire/scriere fi╚Öiere
  • foreach va suporta array multi dimensional: foreach($a as $b => list($c, $d))
  • pentru operatorul ternar expresia pentru valoarea true nu mai este obligatorie ($a = $s ?: ÔÇśbÔÇÖ; // returns $a = $s;)
  • op╚Ťiunea safe_mode a fost ├«nl─âturat─â.
  • operatorul and a fost ├«nl─âturat.
  • func╚Ťia microtime() returneaz─â un float.
  • zend.ze1_compatibility_mode a fost ├«nl─âturat.

Sursa: wikipedia

Default views: 197Social views: 0