HTML5

HTML5 este un limbaj pentru structurarea și prezentarea conținutului pentru World Wide Web, o tehnologie nucleu pentru Internet propusă inițial pentru software-ul Opera.^[2]

Date generale

Este a cincea revizuire a standardului HTML (creat în 1990 și standardizat ca HTML4 din 1997^[3]) și din octombrie 2011 este în curs de dezvoltare. Obiectivele sale principale au fost acelea de a îmbunătăți limbajul cu un suport pentru cele mai recente apariții multimedia în același timp menținându-l ușor de citit de oameni și bine înțeles de computere și device-uri (browsere web, parsere, etc.). HTML5 își propune să însumeze nu numai HTML4, dar și XHTML1 și DOM2HTML (îndeosebi JavaScript).^[3]
Urmărind predecesorii săi imediați HTML 4.01 și XHTML 1.1, HTML5 este un răspuns la observația că HTML și XHTML utilizate în comun pe World Wide Web sunt un amestec de caracteristici introduse de specificații diferite, împreuna cu acestea mai sunt și caracteristicile diferite aduse de software, de browsere, și multe erori de sintaxă în documentele web existente. Astfel, HTML5 devine o încercare de a defini un singur limbaj de marcare care poate fi scris în oricare dintre sintaxele HTML sau/și XHTML. Acesta include modele detaliate de prelucrare pentru a încuraja mai multe implementări interoperabile; extinde, îmbunătățește și raționalizează disponibilitățile pentru documentele web și introduce marcarea și aplicații API (application programming interfaces) pentru aplicații web complexe.^[4] Din aceste motive, HTML5 este un posibil candidat pentru aplicațiile de platforme mobile. Multe caracteristici ale HTML5 au fost create din considerarea că va trebui să devină capabil să ruleze pe dispozitive cum ar fi smart-phonurile sau tabletele.

În special, HTML5 aduce multe noi caracteristici sintactice. Acestea cuprind elemente ca <video>, <audio>, <header> și <canvas> elemente HTML, precum și integrarea conținutului SVG care a înlocuit utilizarea tag-ului generic <object>. Aceste noutăți sunt proiectate pentru a facilita includerea și manipularea în web a conținuturilor multimedia și grafice fără a fi nevoie să se recurgă la proprietățile de plugin și API. Alte noi elemente ca <section>, <article>, <header>, și <nav> sunt proiectate să îmbunătățească conținutul semantic al documentelor. Noi atribute au fost introduse în același scop, în același timp unele elemente și atribute au fost îndepărtate. Unele elemente ca <a>, <cite> și <menu> au fost schimbate, redefinite și standardizate. API-urile și DOM-urile (document object model) sunt certitudini și sunt părți fundamentale în specificațiile HTML5.^[4] HTML5, de asemenea, definește in câteva detalii prelucrările necesare pentru documentele invalide, astfel încât sintaxa erorilor va fi tratată uniform de toate browserele cunoscute.^[5]

Istorie

Web Hypertext Application Technology Working Group (WHATWG) a început să lucreze la un nou standard în 2004, când Consorțiul World Wide Web era concentrat pe evoluțiile viitoare ale XHTML 2.0 și HTML 4.01 care nu au fost actualizate din anul 2000.^[6] În 2009 W3C a permis cartei XHTML 2.0 Working Group să expire, și a decis să nu o reînnoiască. W3C și WHATWG lucrează în prezent împreună pentru dezvoltarea HTML5.^[5]
Chiar dacă HTML5 a fost bine cunoscut ani buni printre dezvoltatorii de web, el devine subiectul general de discuție în media în Aprilie 2010 ^{[7][8][9][10]} după ce Steve Jobs, fost CEO la Apple Inc. ,a dat publicității o scrisoare cu titlul „Gânduri despre Flash” în care a concluzionat că Flash nu mai este necesar pentru a urmări filme și pentru a consuma orice tip de resursă web și asta datorită standardelor noi create și deschise în era mobilului, cum ar fi HTML5, care vor câștiga.^[11] Aceasta a stârnit o dezbatere în cercurile dezvoltatorilor web, unii sugerând că, atâta timp cât HTML5 va livra funcționalități solide, dezvoltatorii vor trebui să ia în considerare varietatea suporturilor de browsere din diferite părți și standarde, precum și alte diferențe funcționale între HTML5 și Flash.^[12]

W3C – procesul de standardizar

WHATWG a pornit lucrul la caietul de sarcini în iunie 2004 numit „Web Applications 1.0” ^[13] Astfel în ianuarie 2011, caietul de specificații ca un Proiect de standarde era publicat la WHATWG și proiectul de lucru era publicat la W3C. Ian Hickson de la Google este editorul lui HTML5.^[14]
Caietul de sarcini a fost adoptat ca punct de pornire la dezvoltarea noului HTML de grupul de lucru de la W3C, Consorțiul World Wide Web, în 2007. Acest grup a publicat Primul Proiect Public de Lucru din caietul de sarcini în 22 ianuarie 2008.^[15] Caietul de sarcini este încă în lucru și se așteaptă să mai continue încă mulți ani deși părți din HTML5 sunt gata de a fi terminate și implementate în browsere înainte ca întregul caiet de sarcini să ajungă la final.^[16]
Conform orarului W3C, s-a estimat că HTML5 va ajunge o recomandare a W3C pe la sfârșitul anului 2010. Oricum, obiectivul de timp al Primului Proiect Public de Lucru a fost ratat cu 8 luni și Proiectul „Last Call and Candidate Recommendation” a fost așteptat să fie terminat în 2008^[17], dar în ianuarie 2011 HTML5 încă este la stadiul de proiect de lucru în W3C.^[18] HTML5 a fost in Last Call la WHATWG din octombrie 2009.^[19][20]
Ian Hickson, editorul caietului de sarcini HTML5, se așteptă ca acesta să ajungă la stadiul de Candidate Recommendation în cursul anului 2012.^[21] Criteriul ca acest caiet de sarcini să ajungă Recomandare W3C este „două implementări 100% complete și interoperabile”. Într-un interviu dat publicației TechRepublic, Hickson previzionează că acesta va mai dura până în 2022 sau chiar mai târziu.^[22] Oricum, multe părți din caietul de sarcini sunt stabile și pot fi implementate în produse.
În Decembrie 2009, WHATWG a trecut la un model neversionat de dezvoltare pentru caietul de sarcini HTML5.^[23] W3C încă mai continuă cu publicarea unei versiuni momentane de caiet de sarcini HTML5.^[24]
Pe 14 februarie 2011, W3C a extins documentul HTML Working Group cu etape clare pentru HTML5. De la acest workgroup se așteapta în mai 2011 să avanseze HTML5 la nivel de „Last Call”, o invitație pentru comunitățile din interiorul și din exteriorul W3C de a confirma soliditatea specificațiilor tehnice. Grupul se va concentra apoi pe adunarea de experiență de implementare. W3C este, de asemenea, în plin proces de dezvoltare a unui intreg set de teste pentru a realiza interoperabilitatea largă pentru întregul caiet de sarcini până în 2014 inclusiv, ceea ce acum este un obiectiv pentru atingerea stadiului de Recomandare.^[25]

Markup

HTML5 introduce un număr de noi elemente și atribute care reflectă utilizarea tipică a unui site modern. Unele dintre ele sunt semantic înlocuite cu utilizări comune de blocuri generice (<div>) și de elemente inline (<span>), de exemplu <nav> – block de navigatie în site -, <footer> – în mod normal se referă la partea de jos a unei pagini web sau la ultima linie de cod HTML – sau <audio> și <video> în loc de <object>.^[26][27][28] Unele elemente depreciate din HTML 4.01 au fost șterse, inclusiv nevinovatul element de prezentare <font> și <center>, al căror efect este realizat cu CSS (Cascading Style Sheets). Se pune astfel accent pe importanța DOM scripting (e.g. JavaScript) în comportamentul web.
Sintaxa HTML5 nu mai este bazată pe SGML în ciuda asemănării cu marcajele acestuia. Oricum a fost dezvoltată pentru compatibilitatea cu parserele comune de HTML mai vechi. Aceasta vine cu o nouă linie introductivă, arată ca tipurile de declarare SGML, <!DOCTYPE html>, care declanșează modurile standard de redare.^[29] Din 5 ianuarie 2009, HTML5 include de asemenea Web Forms 2.0, anteriorul caiet de sarcini WHATWG.

Noile API

În completarea marcajelor prezentate mai sus, HTML5 aduce scriptingul API (application programming interfaces).^[30] Interfața existentă document object model (DOM) este extinsă de fapt cu caracteristici noi, documentate. Sunt noi API-uri, cum ar fi:

Nu toate aceste tehnologii sunt incluse în caietul de sarcini HTML5 – W3C, chiar dacă ele sunt incluse în caietul de sarcini WHATWG HTML.^[34] Unele din tehnologiile care nu sunt prezente nici în caietul de sarcini W3C nici în cel WHATWG, sunt următoarele de mai jos. W3C publică specificații separate pentru acestea.

O neînțelegere des întâlnită este aceea că HTML5 nu ar livra animație în paginile web, ceea ce este total neadevărat. Fiecare dintre JavaScript sau CSS 3 sunt necesare pentru animarea de elemente HTML. Animația este de asemenea posibilă utilizând JavaScript și HTML4

Sursa: wikipedia