­čĹë HTML5 Ôם equaltozero.ro
­čĹë HTML5 Ôם equaltozero.ro - Agentie site-uri WEB si aplicatii WEB.
(last modified iunie 22, 2023)
de

HTML5

HTML5 este un limbaj pentru structurarea ╚Öi prezentarea con╚Ťinutului pentru World Wide Web, o tehnologie nucleu pentru Internet propus─â ini╚Ťial pentru software-ul Opera.[2]

Date generale

Este a cincea revizuire a standardului HTML (creat ├«n 1990 ╚Öi standardizat ca HTML4 din 1997[3]) ╚Öi din octombrie 2011 este ├«n curs de dezvoltare. Obiectivele sale principale au fost acelea de a ├«mbun─ât─â╚Ťi limbajul cu un suport pentru cele mai recente apari╚Ťii multimedia ├«n acela╚Öi timp men╚Ťin├óndu-l u╚Öor de citit de oameni ╚Öi bine ├«n╚Ťeles de computere ╚Öi device-uri (browsere webparsere, etc.). HTML5 ├«╚Öi propune s─â ├«nsumeze nu numai HTML4, dar ╚Öi XHTML1 ╚Öi DOM2HTML (├«ndeosebi JavaScript).[3]
Urm─ârind predecesorii s─âi imedia╚Ťi HTML 4.01 ╚Öi XHTML 1.1, HTML5 este un r─âspuns la observa╚Ťia c─â HTML ╚Öi XHTML utilizate ├«n comun pe World Wide Web sunt un amestec de caracteristici introduse de specifica╚Ťii diferite, ├«mpreuna cu acestea mai sunt ╚Öi caracteristicile diferite aduse de software, de browsere, ╚Öi multe erori de sintax─â ├«n documentele web existente. Astfel, HTML5 devine o ├«ncercare de a defini un singur limbaj de marcare care poate fi scris ├«n oricare dintre sintaxele HTML sau/╚Öi XHTML. Acesta include modele detaliate de prelucrare pentru a ├«ncuraja mai multe implement─âri interoperabile; extinde, ├«mbun─ât─â╚Ťe╚Öte ╚Öi ra╚Ťionalizeaz─â disponibilit─â╚Ťile pentru documentele web ╚Öi introduce marcarea ╚Öi aplica╚Ťii API (application programming interfaces) pentru aplica╚Ťii web complexe.[4] Din aceste motive, HTML5 este un posibil candidat pentru aplica╚Ťiile de platforme mobile. Multe caracteristici ale HTML5 au fost create din considerarea c─â va trebui s─â devin─â capabil s─â ruleze pe dispozitive cum ar fi smart-phonurile sau tabletele.

├Än special, HTML5 aduce multe noi caracteristici sintactice. Acestea cuprind elemente ca <video><audio><header> ╚Öi <canvas> elemente HTML, precum ╚Öi integrarea con╚Ťinutului SVG care a ├«nlocuit utilizarea tag-ului generic <object>. Aceste nout─â╚Ťi sunt proiectate pentru a facilita includerea ╚Öi manipularea ├«n web a con╚Ťinuturilor multimedia ╚Öi grafice f─âr─â a fi nevoie s─â se recurg─â la propriet─â╚Ťile de plugin ╚Öi API. Alte noi elemente ca <section><article><header>, ╚Öi <nav> sunt proiectate s─â ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â con╚Ťinutul semantic al documentelor. Noi atribute au fost introduse ├«n acela╚Öi scop, ├«n acela╚Öi timp unele elemente ╚Öi atribute au fost ├«ndep─ârtate. Unele elemente ca <a><cite> ╚Öi <menu> au fost schimbate, redefinite ╚Öi standardizate. API-urile ╚Öi DOM-urile (document object model) sunt certitudini ╚Öi sunt p─âr╚Ťi fundamentale ├«n specifica╚Ťiile HTML5.[4] HTML5, de asemenea, define╚Öte in c├óteva detalii prelucr─ârile necesare pentru documentele invalide, astfel ├«nc├ót sintaxa erorilor va fi tratat─â uniform de toate browserele cunoscute.[5]

Istorie

Web Hypertext Application Technology Working Group (WHATWG) a ├«nceput s─â lucreze la un nou standard ├«n 2004, c├ónd Consor╚Ťiul World Wide Web era concentrat pe evolu╚Ťiile viitoare ale XHTML 2.0 ╚Öi HTML 4.01 care nu au fost actualizate din anul 2000.[6] ├Än 2009 W3C a permis cartei XHTML 2.0 Working Group s─â expire, ╚Öi a decis s─â nu o re├«nnoiasc─â. W3C ╚Öi WHATWG lucreaz─â ├«n prezent ├«mpreun─â pentru dezvoltarea HTML5.[5]
Chiar dac─â HTML5 a fost bine cunoscut ani buni printre dezvoltatorii de web, el devine subiectul general de discu╚Ťie ├«n media ├«n Aprilie 2010 [7][8][9][10] dup─â ce Steve Jobs, fost CEO la Apple Inc. ,a dat publicit─â╚Ťii o scrisoare cu titlul „G├ónduri despre Flash” ├«n care a concluzionat c─â Flash nu mai este necesar pentru a urm─âri filme ╚Öi pentru a consuma orice tip de resurs─â web ╚Öi asta datorit─â standardelor noi create ╚Öi deschise ├«n era mobilului, cum ar fi HTML5, care vor c├ó╚Ötiga.[11] Aceasta a st├órnit o dezbatere ├«n cercurile dezvoltatorilor web, unii suger├ónd c─â, at├óta timp c├ót HTML5 va livra func╚Ťionalit─â╚Ťi solide, dezvoltatorii vor trebui s─â ia ├«n considerare varietatea suporturilor de browsere din diferite p─âr╚Ťi ╚Öi standarde, precum ╚Öi alte diferen╚Ťe func╚Ťionale ├«ntre HTML5 ╚Öi Flash.[12]

W3C – procesul de standardizar

WHATWG a pornit lucrul la caietul de sarcini ├«n iunie 2004 numit „Web Applications 1.0” [13] Astfel ├«n ianuarie 2011, caietul de specifica╚Ťii ca un Proiect de standarde era publicat la WHATWG ╚Öi proiectul de lucru era publicat la W3C. Ian Hickson de la Google este editorul lui HTML5.[14]
Caietul de sarcini a fost adoptat ca punct de pornire la dezvoltarea noului HTML de grupul de lucru de la W3C, Consor╚Ťiul World Wide Web, ├«n 2007. Acest grup a publicat Primul Proiect Public de Lucru din caietul de sarcini ├«n 22 ianuarie 2008.[15] Caietul de sarcini este ├«nc─â ├«n lucru ╚Öi se a╚Öteapt─â s─â mai continue ├«nc─â mul╚Ťi ani de╚Öi p─âr╚Ťi din HTML5 sunt gata de a fi terminate ╚Öi implementate ├«n browsere ├«nainte ca ├«ntregul caiet de sarcini s─â ajung─â la final.[16]
Conform orarului W3C, s-a estimat c─â HTML5 va ajunge o recomandare a W3C pe la sf├ór╚Öitul anului 2010. Oricum, obiectivul de timp al Primului Proiect Public de Lucru a fost ratat cu 8 luni ╚Öi Proiectul „Last Call and Candidate Recommendation” a fost a╚Öteptat s─â fie terminat ├«n 2008[17], dar ├«n ianuarie 2011 HTML5 ├«nc─â este la stadiul de proiect de lucru ├«n W3C.[18] HTML5 a fost in Last Call la WHATWG din octombrie 2009.[19][20]
Ian Hickson, editorul caietului de sarcini HTML5, se a╚Ötept─â ca acesta s─â ajung─â la stadiul de Candidate Recommendation ├«n cursul anului 2012.[21] Criteriul ca acest caiet de sarcini s─â ajung─â Recomandare W3C este „dou─â implement─âri 100% complete ╚Öi interoperabile”. ├Äntr-un interviu dat publica╚Ťiei TechRepublic, Hickson previzioneaz─â c─â acesta va mai dura p├ón─â ├«n 2022 sau chiar mai t├órziu.[22] Oricum, multe p─âr╚Ťi din caietul de sarcini sunt stabile ╚Öi pot fi implementate ├«n produse.
├Än Decembrie 2009, WHATWG a trecut la un model neversionat de dezvoltare pentru caietul de sarcini HTML5.[23] W3C ├«nc─â mai continu─â cu publicarea unei versiuni momentane de caiet de sarcini HTML5.[24]
Pe 14 februarie 2011, W3C a extins documentul HTML Working Group cu etape clare pentru HTML5. De la acest workgroup se a╚Öteapta ├«n mai 2011 s─â avanseze HTML5 la nivel de „Last Call”, o invita╚Ťie pentru comunit─â╚Ťile din interiorul ╚Öi din exteriorul W3C de a confirma soliditatea specifica╚Ťiilor tehnice. Grupul se va concentra apoi pe adunarea de experien╚Ť─â de implementare. W3C este, de asemenea, ├«n plin proces de dezvoltare a unui intreg set de teste pentru a realiza interoperabilitatea larg─â pentru ├«ntregul caiet de sarcini p├ón─â ├«n 2014 inclusiv, ceea ce acum este un obiectiv pentru atingerea stadiului de Recomandare.[25]

Markup

HTML5 introduce un num─âr de noi elemente ╚Öi atribute care reflect─â utilizarea tipic─â a unui site modern. Unele dintre ele sunt semantic ├«nlocuite cu utiliz─âri comune de blocuri generice (<div>) ╚Öi de elemente inline (<span>), de exemplu <nav> – block de navigatie ├«n site -, <footer> – ├«n mod normal se refer─â la partea de jos a unei pagini web sau la ultima linie de cod HTML – sau <audio> ╚Öi <video> ├«n loc de <object>.[26][27][28] Unele elemente depreciate din HTML 4.01 au fost ╚Öterse, inclusiv nevinovatul element de prezentare <font> ╚Öi <center>, al c─âror efect este realizat cu CSS (Cascading Style Sheets). Se pune astfel accent pe importan╚Ťa DOM scripting (e.g. JavaScript) ├«n comportamentul web.
Sintaxa HTML5 nu mai este bazat─â pe SGML ├«n ciuda asem─ân─ârii cu marcajele acestuia. Oricum a fost dezvoltat─â pentru compatibilitatea cu parserele comune de HTML mai vechi. Aceasta vine cu o nou─â linie introductiv─â, arat─â ca tipurile de declarare SGML, <!DOCTYPE html>, care declan╚Öeaz─â modurile standard de redare.[29] Din 5 ianuarie 2009, HTML5 include de asemenea Web Forms 2.0, anteriorul caiet de sarcini WHATWG.

Noile API

├Än completarea marcajelor prezentate mai sus, HTML5 aduce scriptingul API (application programming interfaces).[30] Interfa╚Ťa existent─â document object model (DOM) este extins─â de fapt cu caracteristici noi, documentate. Sunt noi API-uri, cum ar fi:

Elementul canvas pentru modul de desen 2D. A se vedea Canvas 2D API Specification 1.0 specification[31]Timed media playback – mod de redare media cronometratOffline storage database (offline web applications)[32]Editare de documenteDrag-and-dropMesagerie Cross-document[33]Managementul de istorie a browseruluiMIME type ╚Öi protocolul de manipulare a ├«nregistr─ârilorMicrodata

Nu toate aceste tehnologii sunt incluse ├«n caietul de sarcini HTML5 – W3C, chiar dac─â ele sunt incluse ├«n caietul de sarcini WHATWG HTML.[34] Unele din tehnologiile care nu sunt prezente nici ├«n caietul de sarcini W3C nici ├«n cel WHATWG, sunt urm─âtoarele de mai jos. W3C public─â specifica╚Ťii separate pentru acestea.

GeolocationWeb SQL Database, o baz─â de date SQL local─â (nu mai este ├«ntre╚Ťinut─â).[35]Baza de date API indexat─â, o rezerv─â de chei valorice ierarhice (odinioar─â WebSimpleDB).[36]Web StorageFile API, manipularea ├«nc─ârc─ârii fi╚Öierelor.[37]Directories and System. Acest API este destinat s─â satisfac─â utilizarea tehnologiei client-side-storage cazurile de utilizare care nu sunt deservite de o baz─â de date.[38]File Writer. Un API pentru scrierea de fi╚Öiere din aplica╚Ťii web.[39]


O ne├«n╚Ťelegere des ├«nt├ólnit─â este aceea c─â HTML5 nu ar livra anima╚Ťie ├«n paginile web, ceea ce este total neadev─ârat. Fiecare dintre JavaScript sau CSS 3 sunt necesare pentru animarea de elemente HTML. Anima╚Ťia este de asemenea posibil─â utiliz├ónd JavaScript ╚Öi HTML4

Sursa: wikipedia

Default views: 451Social views: 0